Sănătate
1 minut

Cum afectează sportul sănătatea mintală?

Autorul textului
Małgorzata Makiewicz
Publicat
7 aprilie 2009

Cum afectează sportul sănătatea mintală? Fapte și mituri

În ultimii ani, s-a acordat din ce în ce mai multă atenție subiectului sănătății mintale. Creșterea gradului de conștientizare publică a depresiei, anxietății, epuizării sau stresului cronic ne face să căutăm modalități eficiente și naturale de a face față acestor probleme. Una dintre ele este activitatea fizică. Sportul îmbunătățește cu adevărat bunăstarea mentală? Ce mecanisme se află în spatele acestui lucru? Și unde încep miturile și se termină faptele?

Mișcarea și sănătatea mintală – ce spune știința?

Zeci de studii științifice confirmă impactul pozitiv al activității fizice regulate asupra sănătății mintale. Mișcarea promovează producerea de endorfine, cunoscute sub numele de hormoni ai fericirii, și afectează nivelurile de neurotransmițători, cum ar fi serotonina și dopamina, care joacă un rol-cheie în reglarea dispoziției.

Persoanele care practică în mod regulat sport au mai multe șanse să declare o stare de bine mai bună, niveluri mai ridicate de energie și simptome mai puțin depresive. Mișcarea fizică poate fi un sprijin eficient pentru terapia psihologică sau farmacologică, iar în cazul simptomelor de anxietate mai ușoară sau a dispoziției depresive – poate fi o soluție naturală și sigură.

Fapte: Ce ne oferă cu adevărat sportul psihicului nostru?

1. Reducerea stresului

În timpul efortului fizic, nivelul cortizolului – hormonul stresului – scade. În același timp, crește nivelul endorfinelor, care au efect analgezic și îmbunătățesc starea de spirit. Chiar și o scurtă plimbare, jogging sau sesiune de yoga poate ameliora tensiunea emoțională.

2. Sprijin în lupta împotriva depresiei și anxietății

Numeroase studii au arătat că activitatea fizică regulată poate reduce simptomele depresiei comparabile cu efectele antidepresivelor în cazuri ușoare până la moderate. Mișcarea îmbunătățește funcționarea axei HPA (hipotalamus-pituitar-suprarenală), stabilizând răspunsul organismului la stres.

3. Îmbunătățirea stimei de sine și a încrederii în sine

Sportul ajută la construirea unei imagini pozitive a propriului corp, ceea ce se traduce printr-o stimă de sine mai mare. Datorită punerii în aplicare a obiectivelor de formare și a efectelor vizibile, crește sentimentul de competență și control asupra propriei vieți.

4. Un somn mai bun

Activitatea fizică regulată ajută la reglarea ritmului circadian și îmbunătățește calitatea somnului. Persoanele active adorm mai repede și suferă de insomnie mai rar. Iar somnul este un element cheie nu numai al regenerării fizice, ci și al regenerării mentale.

5. Afiliere socială

Sportul, în special sporturile de echipă sau de grup, promovează contactele interpersonale. Participarea regulată la cursuri de fitness, cluburi sportive sau grupuri de alergare dă un sentiment de comunitate, reduce singurătatea și îmbunătățește starea de spirit.

Mituri care merită demontate

1. „Trebuie să te antrenezi în fiecare zi pentru a simți efectul”

Fals. Chiar și activitatea moderată de 2–3 ori pe săptămână aduce beneficii mentale. Regularitatea este mai importantă decât intensitatea sau durata antrenamentului.

2. „Doar efortul intens are sens”

Nu trebuie să alergi maratoane pentru a te simți mai bine. Doar 30 de minute de mers pe jos pot avea un efect pozitiv asupra stării tale de spirit. Este important să adaptați activitatea la propriile nevoi și capacități.

3. „Dacă nu slăbesc, sportul nu mă va ajuta”

Impactul activității fizice asupra psihicului nu depinde de efectele de siluetă. Mișcarea în sine vă îmbunătățește starea de spirit, indiferent dacă pierdeți în greutate.

4. „Sportul poate agrava starea mentală prin presiunea performanței”

Da, ambiția excesivă și concurența pot fi dăunătoare, dar acest lucru se aplică în principal sportului competitiv profesionist. În antrenamentul recreativ, cheia este bucuria mișcării, nu compararea cu ceilalți.

Cum să faci exerciții fizice pentru a susține sănătatea mintală?

Alege forma de mișcare care îți place – dans, yoga, ciclism, înot, mersul pe jos în natură – toate pot funcționa terapeutic.

  • Păstrați-l regulat – chiar și o activitate scurtă pe zi este mai bună decât un maraton unic.
  • Nu vă judecați singuri – nu este vorba despre rezultate, este vorba despre bunăstare.
  • Tratează sportul ca pe o formă de auto-îngrijire – nu ca pe o pedeapsă, ci ca pe un privilegiu.
  • Combină mișcarea cu natura și aerul curat – plimbările în pădure sau alergarea în parc sporesc efectul relaxant.
Sportul ca parte a terapiei

Din ce în ce mai mult, activitatea fizică este inclusă în planul terapeutic în tratamentul depresiei sau al tulburărilor de anxietate. Psihologii și psihiatrii remarcă faptul că mișcarea regulată poate spori efectele medicamentelor, poate îmbunătăți eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale și poate ajuta pacienții să reconstruiască un sentiment de agent și bucurie de viață.

Cu toate acestea, în cazul persoanelor care se confruntă cu probleme psihice, o abordare individuală și cooperarea cu specialiștii sunt esențiale.

Concluzii

Sportul are un mare potențial ca suport natural pentru sănătatea mintală. Reduce stresul, îmbunătățește starea de spirit, susține somnul, construiește stima de sine și promovează relațiile sociale. Deși nu este un „remediu universal”, poate fi un instrument eficient în prevenirea și tratarea problemelor mintale.

Cu toate acestea, merită să ne amintim că cel mai important lucru este să ne ascultăm corpul și să alegem forme de mișcare care ne oferă bucurie și un sentiment de confort. Deoarece sănătatea mintală, precum și sănătatea fizică, necesită atenție, îngrijire și acțiune conștientă – iar sportul poate fi unul dintre elementele lor cele mai plăcute.

E-book-ul prezentat conține un set de exerciții care susțin sănătatea coloanei vertebrale. Înainte de a începe orice activitate fizică, se recomandă consultarea unui specialist, în special în cazul bolilor existente, al durerii sau al restricțiilor de mișcare. Exercițiile trebuie efectuate în funcție de propriile capacități și într-o gamă confortabilă de mișcări.